Despre Reiki

Corpul viu, al omului sau al animalelor, radiază caldură şi energie. Energia este însăşi forţa vieţii şi are numeroase nume în diversele civilizaţii umane.  Polinezienii hunas numesc “mana” aceasta forţă vindecătoare, iar irochezii o numesc “orenda”. Este cunoscută drept “prana” în India, “ruach” în ebraică, “Barraka” în islam şi “Ch’i” în China. Maestrul de Qi Gong Mantak Chia defineşte (echivalentul chinez pentru Chi, Ki) drept ”energie, aer, suflu, vânt, suflu vital, esenţă vitală...energia care activează Universul".

Reiki este un sistem de terapie prin punerea palmelor extraordinar de simplu şi de puternic. Reiki este în intregime pozitiv şi nu poate provoca răni nici unei fiinţe vii, indiferent de starea acesteia. Este acceptabil sa fie utilizat pe oricine indiferent cât ar fi de tânăr, de bătrân sau de plăpând. Bătrânii şi copiii răspund foarte bine la terapia prin Reiki. Dacă un om este bolnav, suferă sau este tulburat emoţional,  Reiki  îl ajută.  Pentru oamenii sănătoşi relaxează şi întinereşte."

(Calea Reiki – Ghid complet al unei vechi arte de vindecare, Diane Stein)

Reiki este pur şi simplu o metodă de canalizare a Energiei Divine către fiinţa care are nevoie de ea, iar terapeutul este doar canalul prin care curge această energie. Toţi oamenii, încă de la naştere, posedă acest dar Divin, dar îl folosesc în mod inconştient, aşa cum mama pune palma pe genunchiul julit al copilului ei, aşa cum cu mâna ei caută să aline febra ce-i chinuie micuţul. Când ne doare stomacul, spre exemplu, avem tendinţa de a pune palma în locul unde ne doare, iar după un timp constatăm cu mulţumire că durerea a cedat şi presupunem că motivul ar fi căldura din palmă. Acesta este adevărul: căldura din palmă este doar energia Divină transmisă.

Terapeutul, prin ceea ce a învăţat, prin iniţierea făcută de către un Maestru, devine în mod direct canalul de transmitere a energiei, dar în acelaşi timp, pentru că Dumnezeu înseamnă Iubire, dăruieşte prin intermediul palmelor sale şi Iubire Divină.

Istoria Reiki

         Povestea acoperă aproape toata istoria omenirii, câtă apare în documentele scrise, iar sistemul de vindecare este în mod cert mai vechi decât orice menţiune scrisă în care apare, Reiki având o vechime încă de pe atunci.

Această poveste începe pe la jumătatea secolului al XIX lea, cu Mikao Usui, care era pe atunci rector al Universităţii Doshisha, din Kyoto, Japonia, dar şi preot creştin. Rugat de studenţii săi să le arate metodele prin care vindeca Iisus, Usui a demarat o cercetare ce a durat zece ani pentru a descoperi şi învăţa această tehnica. Când autorităţile creştine din Japonia i-au spus că despre aceste vindecări nu se vorbeşte prea mult şi cu atât mai puţin sunt cunoscute, Usui a cautat informaţia în budism.

 Mikao Usui a călătorit  în Statele Unite, unde a locuit timp de şapte ani. Când nu a obţinut alte răspunsuri din partea creştinilor de acolo, a intrat la Chicago Divinity School, din Chicago. Se spune că şi-a susţinut doctoratul acolo, studiind istoria comparată a religiilor şi a filosofiilor. A mai învăţat acolo şi sanscrita, vechea limba cultă din India şi Tibet. Dar Usui tot nu a găsit raspunsul pe care-l căuta, referitor la tehnica de vindecare. Nu mai exista alte informaţii referitoare la Mikao Usui în calitate de creştin sau preot, ci numai ca budist care, după ce s-a intors in Japonia, s-a stabilit într-o mânăstire zen, unde a descoperit texte care descriau tehnica de vindecare, şi pe care le putea citi acum în sanscrită, în original. Materialele nu includeau, totuşi, informaţii despre cum să activezi energia ca să o foloseşti. Informaţiile ascunse în Sutre era intenţionată, pentru a le ţine departe de cei care nu erau pregătiţi să cunoască şi să folosească nişte materiale atât de puternice. Hawayo Takata descrie astfel această stare de lucruri:

“A început să studieze sanscrita, iar când, după eforturi sustinute, a reusit să o stăpânească, a descoperit formula. Simplu ca bună ziua. Nimic dificil, totul foarte simplu. Cum doi si cu doi fac patru...Şi şi-a spus:”Ei bine, am găsit. Acum trebuie să interpretez toate astea, pentru că au fost scrise cu 2500 de ani în urmă. Trebuie să testez totul”

Testul a constat dintr-o perioadă de douăzeci şi una de zile de meditaţie, post şi rugăciune pe Muntele Koriyama, în Japonia. După ce a ales locul de meditaţie, şi-a aşezat în faţă douăzeci şi una de pietre care să marcheze timpul, aruncând una pe zi. In ultima zi a încercării sale,îin intunericul de dinaintea zorilor, Usui a văzut o sferă de lumină venind către el. Primul impuls a fost să fugă, apoi s-a gândit mai bine. A decis să accepte orice ar urma ca răspuns la meditaţia făcută, chiar dacă răspunsul ar însemna moartea lui. Lumina l-a izbit în al treilea ochi şi a rămas inconştient o vreme. Pe urmă a vîzut “milioane si milioane de sfere multicolore”, apoi simbolul Reiki, ca şi cum ar fi fost proiectat pe un ecran. Şi a văzut toate simbolurile, a primit informaţii despre modul în care fiecare este utilizat pentru activarea energiei vindecătoare. Era primul acordaj Reiki, redescoperirea unei tehnici străvechi.

Usui a botezat Reiki energia vindecătoare, ceea ce înseamnă energia universală a vieţii.

Mikao Usui a început un lung pelerinaj, ducând cu el Reiki prin toată Japonia, ţinând cursuri. In acest fel l-a întâlnit pe Chujiro Kayashi, ofiţer de marină, în retragere. Hayashi a ajuns maestru Reiki in 1925, la patruzeci şi şapte de ani, devenind succesorul lui Mikao Usui. Usui a decedat in 1930, dupa ce făcuse şaisprezece sau optsprezece maestri Reiki (numărul variază în funcţie de sursă), deşi numai Hayashi apare în toate sursele disponibile. Chujiro Hayashi a pregătit un număr de practicanţi, atât bărbaţi, cât şi femei, inclusiv şaisprezece maeştri. Şi-a deschis o clinică în Tokio, unde terapeuţii lucrau în grup pe pacienţi, aceştia şi locuind în clinica pe parcursul acelei perioade de terapie. Terapeuţii Reiki se deplasau şi acasă la cei care nu puteau veni la clinică. In clinica Shina No Machi, a lui Chujiro Kayashi, a ajuns Hawayo Takata in 1935.

Hawayo Kawamuru s-a născut în 24 decembrie 1900, în familia unui cultivator de ananas, pe insula Kauai, Hawaii, la Hanamaulu. Prea fragilă pentru a lucra pe plantaţie, ea şi-a găsit diverse slujbe încă de pe când era la şcoală, dând meditaţii copiilor şi lucrând la o fabrică de îmbuteliere a sucurilor.

După ce a terminat şcoala, i s-a oferit o slujbă în casa bogatului proprietar al plantaţiei. Următorii douăzeci de ani i-a petrecut pe plantaţie ca menajeră şi contabil, o funcţie de mare responsabilitate. In 1917  l-a cunoscut şi s-a măritat cu contabilul-şef al plantaţiei, Aichi Takata, cu care a avut două fete şi a trăit fericită.

Saichi Takata a decedat, în urma unui atac de cord, la treizeci şi doi de ani, în octombrie, 1930. In următorii cinci ani, Hawayo Takata, văduvă cu doi copii de crescut, s-a epuizat nervos şi s-a îmbolnăvit. A fost diagnosticată cu probleme la vezica biliară, care puteau fi rezolvate numai chirurgical, dar ea avea şi probleme respiratorii care făceau ca anestezia sa fie un pericol. Cum sănătatea ei se degrada, i s-a spus că, fără operaţie, nu va supravieţui, dar şi că operaţia poate să o ucidă. După ce o sora i-a murit in 1935, Takata le-a dat vestea părinţilor, care se intorseseră să trăiască la Tokio, apoi s-a internat în spitalul Maeda, din Akasaka.

Timp de câteva săptămâni s-a odihnit in spital, apoi a fost programată pentru operaţie. Fusese deja diagnosticată şi cu apendicită, şi cu o tumoare, pe langă pietrele de la vezica biliară. In noaptea de dinaintea operaţiei, a auzit o  voce care-i spunea:”Operaţia nu este absolut necesară”. A auzit din nou vocea şi pe masa de operaţie, în timp ce era pregătită pentru anestezie, aşa ca sculându-se în capul oaselor l-a intrebat pe chirurg daca nu există şi o altă metodă ca să se vindece. Doctorul i-a spus: ”Da, daca poţi sa stai suficient de mult timp în Japonia”, şi i-a povestit despre clinica lui Chujiro Hayashi. Sora chirurgului, care fusese vindecată de terapeuţii lui Hayashi şi care urmase cursuri de Reiki a dus-o acolo chiar în aceeaşi zi.

[sus]

Takata a locuit la clinică şi a fost complet vindecată, trup, minte şi spirit, în patru luni. A cerut să fie şi ea pregătită ca terapeut, dar la început a fost refuzată, nu pentru că ar fi fost femeie, ci pentru ca era un străin. Hayashi nu dorea la acea vreme ca Reiki să se raspândească în afara Japoniei. Probabil că a cedat la insistenţele chirurgului de la spitalui Maeda. Hawayo Takada a primit gradul I Reiki în primavara lui 1936. S-a alaturat echipei de terapeuţi şi a lucrat şi ea în clinică, iar în 1937 a primit gradul al II lea şi s-a întors în Hawaii. Stătuse în Japonia timp de doi ani.

In iarna lui 1938, Chujiro Hayashi a vizitat-o pe Takata în Hawaii şi au făcut împreună un turneu de conferinţe. Cu aceasta ocazie, ea a primit gradul al III lea, iar în 22 februarie 1938, Hayashi a anunţat că Hawayo Takata este maestru/profesor şi succesoarea lui.

In mai 1941, în prezenţa discipolilor, Chujiro Hayashi şi-a oprit bătăile inimii numai prin puterea minţii şi a murit. Marele război de care vorbise era Al Doilea Război Mondial, iar Reiki nu mai era disponibil în Japonia. Chie Hayashi a supravieţuit, dar casa şi clinica i-au fost luate, iar centrul de terapie nu mai exista.

Reiki a continuat prin Takata. Ea l-a dus mai departe în Hawai, apoi în Statele Unite, pentru ca de acolo să ajungă şi în Canada şi în Europa. A trăit până la vârsta de optzeci de ani, dar mereu a arătat cu câteva decenii mai tânără. A pregătit sute de practicanţi Reiki. In ultimii zece ani ai vieţii 1970-1980, a iniţiat douăzeci şi doi de maeştri Reiki, atât femei, cât şi bărbaţi.

Hawayo Takata s-a stins în 11 decembrie 1980.

De la decesul doamnei Takata, în occident, Reiki a trecut prin multe schimbări. Phyllis Furumoto, succesoarea şi nepoata doamnei Takata, a fost numită maestru în Usui Reiki Tradiţional (Grand Master in Usui Traditional Reiki). Metodele de predare, ca şi cele de terapie au suferit schimbări şi au apărut noi sisteme Reiki. Fiecare din aceste sisteme pretinde că este deţinătorul căii corecte, dar adevărul este că toate funcţionează şi derivă din învăţaturile doamnei Hawayo Takata.

(Calea Reiki – Ghid complet al unei vechi arte de vindecare , Diane Stein)

[sus]